Elena Parapiru, Interviu

Interviu Tudor Şerban: „Să laşi o urmă”

Interviu
Tudor Şerban: „Să laşi o urmă”

Ploaia umblă prin oameni în ziua în care mă întâlnesc cu Tudor Şerban. Şi sentimentul ploii colindă atelierul învelit în Tudor. În tablouri din care el intră şi iese, pentru că se metamorfozează şi când stă desenat. De propria mână. Şi când tace, de dragul de a nu-şi grăbi clipele. Tudor Şerban nu încape într-o discuţie.
Într-o vineri după-amiaza, Tudor s-a diluat în ploaie şi a căzut împreună cu ea, preschimbat în cioburi grafice.

Reporter: Ce n-ai fi putut să fii, de-ai ajuns artist plastic? Ce n-ai fi putut niciodată să faci?
Tudor Şerban: Cred că aş fi putut fi foarte multe personalităţi, câteodată am senzaţia că sunt foarte multe personalităţi în interiorul meu, în fiecare zi am alte gânduri, alte curiozităţi. Şi, datorită faptului că sunt profesor, mi se întâmplă des să interacţionez cu oameni din diferite medii. Unii dintre studenţii mei sunt oameni mai în vârstă, au diferite vocaţii, unii dintre ei au terminat Artele, alţii Mecanica sau alte facultăţi, şi-atunci trebuie să mă pliez pe caracterul fiecăruia. Iar când zic caracter, mă refer mai mult la tipologia de om mai întâi, şi mai apoi la vocaţia lui. Sincer, în liceu, în clasa a IX-a, aş fi vrut să fiu arhitect, după care în clasa a X-a mi-am dorit să fiu designer vestimentar, iar la finalul clasei a X-a trebuia să mă decid pe o ramură pe care voi merge toată viaţa. Şi am ales grafica, şi nu orice fel de grafică, ci grafica de ilustraţie, grafica de şevalet. Pe care am mers mai departe, şi la facultate la Cluj, s-a întâmplat ca acolo să găsesc nişte oameni deosebiţi, care să mă ajute în realizarea secvenţialismului în grafică, numit bandă desenată.

Reporter: Tu trăieşti înăuntrul artei tale şi sunt convinsă că, la fel ca orice artist, ca orice om care are putere de creaţie, îţi doreşti să fii Unic. Unde îţi găseşti tu această unicitate şi unde crezi că ai de lucrat pentru definirea acestei note profund personale, care într-adevăr vorbeşte strict despre tine?
Tudor Şerban: Cred că am de lucrat foarte mult la sinteză. În momentul în care îmi vine o idee, ea vine sintetizată şi nu mă ajută foarte mult, trebuie să o amplific, să o dezvolt în aşa fel încât ideea respectivă să arate şi bine, să aibă şi verticalitate, dar şi o structură compoziţională riguroasă. Iar când zic structură compoziţională, cred că este aspectul pe care lucrez tot timpul cel mai mult. Chiar şi cu studenţii colegii mei, în momentul în care mă prezint ca profesor, ţin foarte mult ca rigurozitatea compoziţională să stea în picioare. Compoziţia este… este mai mult literatură decât artă, este ca şi cum ai face un roman în imagini. Chiar şi dacă faci un singur tablou, contează foarte mult felul în care îl împarţi ţi felul în care împărţirea respectivă, dacă este uniformă sau unitară, să dea bine compoziţional. Încă descopăr la artişti celebri compoziţie fragmentară la care, bineînţeles, nu mă aşteptam. Simplitatea asta pe care eu trebuie s-o redau se întâmplă să o întâlnesc chiar şi în momentul în care am de făcut o ilustraţie pentru un story-line pentru banda desenată. Banda desenată este un pic mai dificilă decât story-boarding-ul În story-boarding se foloseşte doar imaginea, în timp ce în banda desenată se folosesc amândouă, şi story-boardul şi story-line-ul. Ei, şi în momentul în care ai textul romanului, trebuie să ştii ce scoţi de acolo ca filmul pe care îl realizezi tu să aibă fir epic şi imagine.
Ce n-aş fi putut să fiu… N-aş fi putut fi matematician.

Reporter: Este o contradicţie, între a fi artist şi a fi matematician?
Tudor Şerban: Nu. Cred că ţine foarte mult de latura asta de a sintetiza. Dacă aş fi fost un om foarte bun în matematică, atunci aş fi văzut lucrurile mult mai simplu. Dar le văd mult mai complicate. De multe ori, „complicitatea” aceea a imaginii trebuie tot timpul să o regândesc, să o recalculez, cum e în portretul aceasta al lui Moebius. Este un portret pe care l-am solarizat, dar nu prin intermediul programelor de procesare foto, ci l-am sintetizat prin intermediul programului interior personal. Iar când vorbesc de solarizare, înseamnă doar umbre, sau doar lumini. În cazul lui, sunt doar umbre.

Reporter: Îmi întreb întotdeauna intervievaţii, pentru că mă interesează foarte serios la ce se raportează fiecare. Care vă sunt reperele, artiştii care au contat în dezvoltarea dumneavoastră personală? Nu cei care te inspiră, dar care îţi dau elemente de care clar ai nevoie în construirea a ceea ce creezi.
Tudor Şerban: Da, după ce am terminat generala, îl aveam ca reper pe Gustav Klimt. După ce am terminat liceul, îl aveam ca reper pe Salvador Dali. După ce am intrat la facultate, mi s-a desfiinţat tot.

Cât suporţi să stai fără să lucrezi?
Tudor Şerban: Fără să lucrez. Cred că toţi lucrăm şi dacă nu o facem fizic. Poţi sta şi până la 20 de ani şi la final să laşi ceva. Să laşi ceva în urmă. Să laşi o urmă. O urmă de trecere. Că ai fost cineva. Sau că ai făcut ceva. Sau că ai încercat ceva. Exact aici se raportează concluzia mea, după un vernisaj. Care a fost urma. Ce a lăsat omul acela. Ce a lăsat nou. Ce s-a mai făcut. Sunt cântăriri pe care le facem cu toţi.

Îţi crezi publicul care vine la expoziţiile tale? Îl crezi când te aplaudă, când te priveşte în lucrările tale. Dacă îl crezi când îţi adresează observaţii.
Tudor Şerban: Nu cred că la vernisajele mele a fost până acum un public. Dar au fost oameni. Public este un cuvânt care se referă la toate persoanele care au venit la vernisajele mele. Eu sunt un om care acceptă orice părere, dar trebuie s-o macin, s-o sintetizez. Publicul de artă vizuală din România momentan nu există. Şi dacă mă refer la Europa – aici nu există public de artă vizuală.

Sunt scriitori care spun aşa: mă apuc de un roman. Măi, şi nu mă ascultă. Personajul acela vrea să facă altceva decât vreau eu. Decât am planificat eu. Se poate transla vreodată faptul acesta la tine? Te ascultă lucrarea ta pe tine?
Tudor Şerban: Nu. Are personalitatea ei. Care îmi încalecă mâna şi gândul. Şi de multe ori în arta vizuală se întâmplă să renunţă. Să faci un compromis. Compromisul în arta vizuală. Care înseamnă a renunţa. Şi a face o schimbare majoră exact atunci când nu te aştepţi. Dar care să ajute lucrarea respectivă.

Deci ea trăieşte mai bine dacă o asculţi tu pe ea.
Tudor Şerban: Absolut. Şi aici ţin să-i contrazic pe cei care spun că (se strâmbă, îngână): mă, lucrările tale sunt triste. Că, mă, lucrarea ta zâmbeşte nu ştiu cum. Că, mă, lucrarea ta ascunde multe. Ai sexualitate acolo. (redevine el însuşi. Zâmbeşte): Crede-mă, Elena. Aş vrea în momentul acela să-i zic: tu nu ştii cum s-a jucat lucrarea aia cu mintea mea. Dar încearcă tu să te joci cu ea, să vezi ce îţi face. Se joacă cu minţile noastre. Mulţi zic că dacă este creaţia ta este propriul tău copil. De-asta rezultă că se joacă cu mintea ta. Că este foarte năzdrăvană.

Se bucură artiştii contemporani de un background cultural solid? Artistul plastic poate să fie doar artist plastic? Să fie specialist?
Tudor Şerban: Nu. Nu poate să fie doar artist plastic. Şi nu poate fi doar artist muzician. Şi nu poate fi doar artist teatral. Trebuie să comunice cu toate mediile. Şi să poată să sintetize în aşa fel încât să îl ajute şi pe el, şi pe privitor. Iar cultura este ceea ce sintetizezi tu pe moment. Este finalul unui vernisaj, emoţia pe care ţi-a lăsat-o un vernisaj. Emoţia pe care ţi-a lăsat-o o carte. Momentul în care începi să meditezi – te autocultivi.
A consemnat Elena Parapiru
Foto: Simona Andrei

efect secundar interviu tudor serban (1)

efect secundar interviu tudor serban (2)

efect secundar interviu tudor serban (3)

efect secundar interviu tudor serban (4)

efect secundar interviu tudor serban (5)

efect secundar interviu tudor serban (6)

efect secundar interviu tudor serban (7)

efect secundar interviu tudor serban (8)

efect secundar interviu tudor serban (9)

efect secundar interviu tudor serban 1 (1)

efect secundar interviu tudor serban 1 (2)

efect secundar interviu tudor serban 1 (3)

efect secundar interviu tudor serban 1 (4)

efect secundar interviu tudor serban 1 (5)

efect secundar interviu tudor serban 1 (6)

efect secundar interviu tudor serban 1 (7)

efect secundar interviu tudor serban 1 (8)

efect secundar interviu tudor serban 1 (9)

efect secundar tudor serban vernisaj (1)

efect secundar tudor serban vernisaj (2)

efect secundar tudor serban vernisaj (3)

efect secundar tudor serban vernisaj (4)

efect secundar tudor serban vernisaj (5)

efect secundar tudor serban vernisaj (6)

efect secundar tudor serban vernisaj (7)

efect secundar tudor serban vernisaj (8)

efect secundar tudor serban vernisaj (9)

efect secundar tudor serban vernisaj (10)

efect secundar tudor serban vernisaj (11)

efect secundar tudor serban vernisaj (12)

efect secundar tudor serban vernisaj (13)

 

efect secundar tudor serban vernisaj (14)

efect secundar tudor serban vernisaj (15)

efect secundar tudor serban vernisaj (16)

efect secundar tudor serban vernisaj (17)

efect secundar tudor serban vernisaj (18)

efect secundar tudor serban vernisaj (19)

efect secundar tudor serban vernisaj (20)

 

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s